In urma cu ceva timp – cateva milioane de ani – unul dintre stramosii nostri a incalecat un bustean si a traversat o apa pentru a ajunge la un loc mai bun de vanatoare sau, pur si simplu, din curiozitatea de a vedea « ce este dincolo » .  Alti semeni de-ai lui au folosit focul pentru a scobi busteanul si astfel a luat nastere monoxila – o luntre care poate fi considerata prima ambarcatiune construita si pusa in miscare de om.

Evolutia si-a spus cuvantul si stravechea luntre a fost urmata de ambarcatiuni puse in miscare cu ajutorul vaslelor , au urmat constructii mai mari cu unul sau mai multe randuri de rame ( vasle mai mari), vantul a devenit mijloc de propulsie si apoi motorul – cu aburi, petrol si in final propulsia atomica.

“Welcome aboard” (Bun venit la bord!) –  sunt primele cuvinte care se adreseaza celor care pun prima data piciorul pe puntea unei ambarcatiuni care pot insemna si  invitatia  de a o cunoaste de la prova la pupa si de la babord la tribord. Odata ce ati pasit pe punte va trebui sa fiti atenti la straiuri, sarturi, parame  (oare ce sunt?), sa nu folositi incaltaminte cu talpa alunecoasa sau care poate zgaria puntea, sa nu atingeti timona, butoanele si manetele de pe panoul de comanda din cockpit (iarasi denumiri necunosute ?!) iar ca regula generala si obligatorie sa respectati comenzile si indicatiile celui care are intreaga responsabilitate la bord – “seful suprem” sau, in termeni marinaresti, skipperul.

Skipper, babord, pupa, prova, …, denumiri specifice care formeaza un “limbaj” mai deosebit dar obligatoriu pentru cei care, intr-un fel sau altul, vor intra in marea familie a celor pasionati de navigatie.

Welcome aboard !

Gheorghe Eliad

APSR / AIPS